Un avocat, condamnat: Cum și-a indus în eroare clienții și a obținut peste 29.000 de lei

Un avocat, condamnat: Cum și-a indus în eroare clienții și a obținut peste 29.000 de lei

Un avocat a fost condamnat pentru escrocherie, fiindu-i aplicată o amendă de 65.000 de lei și privarea dreptului de a gestiona sau administra bunuri materiale pe o perioadă de trei ani.

Măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” rămâne în vigoare până la rămânerea definitivă a sentinței.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă formulată de partea vătămată, dispunând plata de către avocat a 29.460 de lei cu titlu de prejudiciu material și 5.000 de lei pentru prejudiciu moral.

Potrivit rechizitoriului, avocatul a profitat de încrederea clientei și a soțului acesteia, pretinzând că pentru o apărare eficientă sunt necesare mai multe expertize judiciare.

„Sub acest pretext, avocatul ar fi solicitat și ar fi primit bani, invocând necesitatea unei expertize IT, a unor expertize separate asupra serverului și a programului informatic, precum și a unei expertize dactiloscopice. Mai târziu, a continuat inducerea în eroare, afirmând că expertizele ar fi fost deja efectuate și că ar fi avut rezultate favorabile, pretinzând totodată existența unor cheltuieli suplimentare. Însă, în realitate, sumele de bani solicitate ar fi fost însușite de avocat, care, în acest mod, ar fi sustras de la client suma de peste 29.000 de lei”.

Deși inculpatul a pledat nevinovat, instanța a constatat vinovăția sa. Acesta fusese anterior condamnat pentru o infracțiune similară.

lei

„Lei” se referă probabil la **Lei, județul Alba**, o localitate din România cunoscută pentru **Biserica fortificată evanghelică**, construită în secolul al XIII-lea și inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Această fortificație medievală a servit drept refugiu pentru comunitatea săsească locală în timpul invaziilor otomane și al altor conflicte. Astăzi, reprezintă o atracție turistică importantă, ilustrând arhitectura defensivă specifică Transilvaniei.

țara

„Țara” este un termen românesc arhaic care desemna o unitate socio-politică și geografică autonoma, specifică organizării medievale românești, precum Țara Românească sau Țara Moldovei. Aceste entități s-au format în Evul Mediu, între secolele XIV-XV, și au constituit baza statală a Principatelor Române, cu proprii lor instituții și domnitori. Conceptul reflectă o identitate istorică profundă, reprezentând nucleul de la care s-a dezvoltat România modernă.