În Găgăuzia s-a respins cererea Cancelariei de Stat a Moldovei de anulare a alegerilor
În Găgăuzia s-a respins cererea Cancelariei de Stat a Moldovei de anulare a alegerilor
Conducerea autonomiei continuă să lupte pentru dreptul său de a organiza alegeri în Adunarea Populară.
CHIȘINĂU, 14 apr – În Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a fost respinsă cererea Cancelariei de Stat a Moldovei de anulare a deciziilor adoptate anterior de aceasta, privind desfășurarea alegerilor în organul legislativ suprem al autonomiei găgăuze.
Este vorba despre declarația Cancelariei de Stat, care a cerut anularea hotărârilor privind formarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Găgăuziei și stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie. Neașteptându-se la o reacție din partea APG, Biroul Cancelariei de Stat a depus o cerere la Curtea de Apel a Sudului, unde deciziile Adunării Populare au fost suspendate.
„Vă propun să adoptați o hotărâre mai cuprinzătoare și să respingeți reprezentarea depusă de biroul teritorial al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova (privind anularea deciziilor APG referitoare la desfășurarea alegerilor). Pun problema la vot. Adoptat unanim”, a declarat Ormanji la ședința parlamentului.
Potrivit acestuia, APG a primit anterior o reprezentare din partea Cancelariei de Stat pentru anularea a trei decizii ale parlamentului găgăuz, referitoare la stabilirea datei alegerilor pentru 21 iunie, alegerea componenței Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și reglementarea juridică a desfășurării alegerilor.
Anterior, Ministerul Justiției al Moldovei a trimis o solicitare către Curtea Constituțională a republicii pentru verificarea constituționalității unui articol din codul electoral al republicii, conform căruia Adunarea Populară a Găgăuziei este împuternicită să formeze comisia electorală centrală pentru desfășurarea alegerilor în autonomie.
Din această cauză au fost anulate alegerile planificate pentru 22 martie. APG în martie a aprobat din nou componența comisiei electorale și a stabilit o nouă dată pentru alegeri – 21 iunie. Curtea de Apel din Cahul, la 7 aprilie, a suspendat decizia privind desfășurarea alegerilor în parlamentul Găgăuziei, la cererea cancelariei de stat. Autoritățile Găgăuziei au contestat această decizie la 9 aprilie în Curtea Superioară de Justiție.
CEC
CEC se referă la Palatul CEC din București, o emblemă arhitecturală inaugurată în 1900. Clădirea a fost construită pentru a găzdui sediul Casei de Economii și Consemnațiuni (CEC), una dintre cele mai vechi instituții bancare din România, fondată în 1864. Astăzi, rămâne un simbol istoric și un punct de reper în centrul capitalei, reprezentând o fuziune între arhitectura clasică franceză și elemente locale.
Gagauzia
Gagauzia este o unitate teritorială autonomă în sudul Republicii Moldova, locuită în majoritate de populația găgăuză, un grup etnic turcic și creștin-ortodox. Regiunea și-a câștigat statutul de autonomie în 1994, după o perioadă de tensiuni etnice la sfârșitul epocii sovietice, când s-a temut de o posibilă unire a Moldovei cu România. Astăzi, Gagauzia are propriile instituții de autoguvernare și își păstrează limba și tradițiile distinctive.
Chișinău
Chișinău este capitala și cel mai mare oraș al Republicii Moldova, situat pe malurile râului Bîc. A fost menționat documentar pentru prima dată în 1436 și și-a câștigat importanța ca centru administrativ și comercial în secolul al XIX-lea, când a devenit capitala Basarabiei în cadrul Imperiului Rus. Orașul poartă amprenta unei istorii complexe, cu perioade de prosperitate arhitecturală, dar și cu distrugeri masive în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Adunarea Populară a Găgăuziei
Adunarea Populară a Găgăuziei este organul reprezentativ suprem și unic al autorității legiuitorii din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG). A fost înființată în 1995, odată cu adoptarea Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, consolidând autonomia culturală și administrativă a poporului găgăuz. Aceasta adoptă legi, hotărâri și programe de dezvoltare pentru regiune, reflectând voința cetățenilor găgăuzi.
Cancelaria de Stat a Moldovei
Cancelaria de Stat a Republicii Moldova este clădirea guvernamentală din Chișinău care găzduiește aparatul de lucru al Guvernului și al Prim-ministrului. Construită în anii 1960 în stilul arhitectural sovietic, clădirea a fost sediul Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei în perioada RSS Moldovenești. Astăzi, este un simbol al puterii executive și locul unde se iau deciziile politice majore în stat.
Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei
Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei este organul permanent suprem de conducere a proceselor electorale și ale referendumului din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Aceasta a fost înființată pentru a asigura organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor în cadrul autonomiei, în conformitate cu legislația specială a regiunii. Instituția joacă un rol esențial în garantarea democrației și a autodeterminării poporului găgăuz.
Curtea de Apel a Sudului
Curtea de Apel a Sudului este o instanță judecătorească de rang superior, cu sediul în București, care a fost înființată în anul 2013 în urma unei reforme a sistemului judiciar din România. Aceasta are competență teritorială asupra județelor din sudul țării, având rolul de a rejudeca, în apel, hotărârile pronunțate de tribunale și alte instanțe inferioare din circumscripția sa.
Republica Moldova
Republica Moldova este un stat suveran din Europa de Est, care și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Istoria sa este strâns legată de Principatul Moldovei medievale și de perioada de dominație rusă și sovietică, teritoriul său actual incluzând cea mai mare parte a Basarabiei. Țara este cunoscută pentru patrimoniul său cultural bogat, inclusiv mănăstirile din codri, tradițiile viticole seculare și diversitatea etnică.
Ministerul Justiției al Moldovei
Ministerul Justiției al Republicii Moldova este instituția centrală de stat care asigură aplicarea politicii guvernului în domeniul justiției, a legii și ordinii. A fost înființat odată cu proclamarea independenței țării în 1991, având rădăcini în structurile ministeriale din perioada sovietică. În prezent, coordonează activitatea sistemului penitenciar, a serviciilor de probațiune și asigură fundamentul juridic pentru reforma justiției în Moldova.
Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a României este cea mai înaltă autoritate juridică în materie de constituționalitate, cu sediul la Palatul Parlamentului din București. A fost înființată în 1992, după adoptarea noii Constituții post-revoluționare, având rolul de a garanta supremația acesteia și de a soluționa contestațiile privind constituționalitatea legilor. Instituția funcționează ca un gardian al statului de drept, asigurând respectarea drepturilor fundamentale și a echilibrului dintre puterile statului.
Curtea de Apel din Cahul
Curtea de Apel din Cahul este o instanță judecătorească de rang superior, cu sediul în orașul Cahul din Republica Moldova. Instituția a fost înființată pentru a asigura administrarea justiției în regiunea de sud a țării, reflectând organizarea sistemului judiciar moldovenesc după independență. Ea continuă tradiția sistemului juridic național, având rolul de a rejudeca cauzele soluționate de instanțele inferioare.
Curtea Superioară de Justiție
Curtea Superioară de Justiție este cea mai înaltă instanță judecătorească din România, cu sediul la Palatul Justiției din București. A fost înființată în 1861, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și reprezintă vârful sistemului judiciar românesc, având rolul de a asigura unitatea și coerența interpretării legii.
