Procuratura Generală a prezentat astăzi, 30 martie, informații actualizate privind evoluția urmăririi penale în cauza care vizează decesul Ludmilei Vartic, produs la 3 martie 2026. Instituția precizează că decesul este examinat ca sinucidere, în contextul unor pretinse acțiuni de violență în familie, aflate în curs de investigare.
Potrivit Procuraturii Generale, urmărirea penală a fost pornită la 9 martie 2026 de organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Hâncești, în baza articolului 201/1 alineatul (3) litera b) din Codul penal, care vizează violența în familie.
Ulterior, prin ordonanța Procurorului General din 17 martie 2026, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Inspectoratului de Poliție Hâncești și transmisă pentru continuarea investigațiilor organului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Râșcani din cadrul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.
Procuratura Generală mai informează că a fost constituit un grup de urmărire penală format din procurori ai Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, procurori din cadrul Procuraturii Hîncești, precum și ofițeri de urmărire penală ai Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.
Având în vedere rezonanța cazului, instituția a făcut publice și concluziile raportului de expertiză medico-legală. Potrivit medicilor legiști, decesul a survenit în urma multiplelor fracturi și a traumatismelor organelor interne.
Totodată, expertiza arată că leziunile depistate sunt caracteristice unei căderi de la înălțime, au fost produse intravital și simultan și se află în legătură cauzală cu decesul victimei.
În cadrul urmăririi penale au fost audiați mai mulți martori, au fost ridicate obiecte și documente și au fost efectuate cercetări suplimentare la fața locului.
De asemenea, procurorii au dispus expertize grafologice, grafoscopice și fizico-tehnice, precum și expertiza informațională a dispozitivelor de comunicare, inclusiv a telefoanelor mobile ale victimei, ale bănuitului și ale martorilor. Executarea acestor expertize a fost pusă în sarcina subdiviziunilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
Procuratura Generală mai anunță că, după acumularea probelor necesare, va fi dispusă expertiza psihologico-psihiatrică. În paralel, continuă procesul de acumulare a documentelor necesare pentru dispunerea expertizei psihologico-psihiatrice post-mortem în privința victimei.
Potrivit instituției, procurorii au elaborat un plan de acțiuni specific acestor categorii de infracțiuni, ținând cont și de exigențele stabilite de practica Curții Europene a Drepturilor Omului.
Procuratura Generală precizează că va reveni cu informații suplimentare privind evoluția anchetei, în funcție de probatoriul administrat și cu respectarea drepturilor părților implicate.
Amintim că
Procuratura Generală
Procuratura Generală a României este instituția supremă a sistemului de procuratură din țară, având rolul de a coordona, supraveghea și asigura unitatea practicii în aplicarea legii. Ea își are originea în structurile similare din perioada comunistă, dar a fost profund reformată după 1989 și mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, pentru a se alinia standardelor europene de independență și eficiență în administrarea justiției.
Inspectoratului de Poliție Hâncești
Inspectoratul de Poliție din Hâncești este o instituție de poliție locală care deservește municipiul Hâncești și raionul cu același nume din Republica Moldova. Istoria sa este strâns legată de dezvoltarea sistemului de aplicare a legii în regiune, reflectând evoluția structurilor polițienești moderne ale țării după obținerea independenței. Acesta răspunde de menținerea ordinii publice, prevenirea și combaterea criminalității în comunitate.
Inspectoratului de Poliție Râșcani
Inspectoratul de Poliție Râșcani este o subunitate a Poliției Municipiului Chișinău, responsabilă pentru asigurarea ordinii publice în sectorul Râșcani al capitalei. Instituția își are rădăcinile în structurile de miliție/poliție organizate după cel de-al Doilea Război Mondial, evoluând odată cu dezvoltarea urbană accelerată a acestui sector în perioada sovietică. Astăzi, continuă să deservească una dintre cele mai populate zone ale Chișinăului.
Direcției de Poliție a municipiului Chișinău
Clădirea Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, cunoscută popular drept „Bastionul”, este un monument de arhitectură și istorie construit în anul 1902 în stil neoclasic. Inițial a găzduit Primăria orașului, iar ulterior a devenit sediul poliției, supraviețuind perioadelor Imperiului Rus, României și Uniunii Sovietice. Astăzi, rămâne o emblemă a autorității și o parte iconică a peisajului urban central al capitalei.
Procuraturii municipiului Chișinău
Clădirea Procuraturii Municipiului Chișinău, cunoscută și sub denumirea de „Palatul de Justiție”, este o construcție emblematică din centrul capitalei, finalizată în 1898. Ea a găzduit inițial Tribunalul Comercial și Biroul Asigurărilor, iar în perioada sovietică a devenit sediul procuraturii. Astăzi, edificiul impresionează prin arhitectura sa neoclasică și rămâne o instituție centrală a sistemului juridic din oraș.
Oficiul Râșcani
Oficiul Râșcani este o clădire istorică din Chișinău, construită în anii 1930 în stil neoromânesc, care a servit inițial ca sediu al Primăriei sectorului Râșcani. În prezent, găzduiește servicii publice locale și reprezintă un simbol al administrației și patrimoniului arhitectural al capitalei.
Procuraturii Hîncești
Procuraturii Hîncești este o clădire istorică din orașul Hîncești, Republica Moldova, construită în secolul al XIX-lea în stil neoclasic. A servit drept reședință a procurorului (magistratului) județului și este un exemplu reprezentativ al arhitecturii administrative din perioada țaristă. Astăzi, clădirea este un monument protejat și adăpostește instituții publice locale.
Ministerului Afacerilor Interne
Clădirea Ministerului Afacerilor Interne din București, cunoscută popular drept „Ministerul de Interne”, a fost construită între 1948-1952 în stil neoclasic socialist, pentru a găzdui sediul forțelor de ordine ale regimului comunist. Astăzi, rămâne un simbol al autorității statului, asociat atât cu istoria represivă a Securității, cât și cu instituția modernă de menținere a legii și ordinii publice.
Curții Europene a Drepturilor Omului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este o instanță internațională cu sediul în Strasbourg, Franța, înființată în 1959 pentru a asigura respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Ea examinează plângeri ale persoanelor sau statelor privind încălcări ale drepturilor omului de către statele membre ale Consiliului Europei, iar hotărârile sale sunt obligatorii pentru țările implicate.
