Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost deschisă pentru credincioși. Aceasta înseamnă că ceremonia coborârii Focului Sfânt va avea loc în format tradițional — în prezența credincioșilor și pelerinilor.
Anterior, poliția israeliană plănuia să închidă accesul în biserică din cauza amenințării cu atacuri din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, în timpul căruia loviturile de rachetă au vizat mai multe țări.
Se presupunea că ceremonia din Sâmbăta Mare va avea loc cu ușile închise, fără participarea presei și a pelerinilor.
Cu toate acestea, s-a decis ridicarea restricțiilor de vizitare a tuturor locurilor sfinte din Ierusalim, ceea ce a permis nu numai creștinilor să se pregătească pentru Paști, ci și musulmanilor să se adune pentru prima dată în 40 de zile pentru o rugăciune colectivă în Moscheea Al-Aqsa.
Datorită anulării interdicțiilor, credincioșii ortodocși vor putea vizita fără obstacole locurile sfinte pe tot parcursul săptămânii pascal.
Focul Sfânt va fi transportat în Moldova printr-un coridor aerian special deschis și va ajunge în Chișinău sâmbătă. Focul va ajunge la Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău în jurul orei 20.00.
Biserica Sfântului Mormânt
Biserica Sfântului Mormânt, cunoscută și ca Biserica Învierii, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale creștinismului, aflată în Cetatea Veche a Ierusalimului. Ea este construită pe locul unde, conform tradiției, a fost răstignit, îngropat și a înviat Isus Hristos. Structura actuală datează în principal din secolul al XII-lea, fiind reconstruită de cruciați, deși situl a fost un loc de pelerinaj și de cult încă din secolul al IV-lea.
Ierusalim
Ierusalimul este un oraș sfânt pentru cele trei mari religii monoteiste – iudaismul, creștinismul și islamul – având o istorie milenară de conflicte și coexistență. A fost capitala Regatului Iudaic antic, locul crucificării lui Isus și punctul de plecare al ascensiunii profetului Mahomed, conform tradiției islamice. Astăzi, statutul său politic rămâne una dintre cele mai delicate probleme în conflictul israeliano-palestinian.
Orientul Mijlociu
„Orientul Mijlociu” este o regiune istorică și culturală aflată la intersecția Asiei, Africii și Europei, cunoscută drept leagănul civilizațiilor și al marilor religii monoteiste. A fost locul unor imperii străvechi (mesopotamiene, egiptene, persane) și este punctul de origine al islamului, iar în epoca modernă a fost marcată de conflicte geopolitice și de importanța sa strategică în economia globală a petrolului.
Moscheea Al-Aqsa
Moscheea Al-Aqsa, situată în Complexul Nobil din Ierusalim, este una dintre cele mai sfinte locuri ale islamului. Construită inițial în secolul al VII-lea, ea marchează locul din care Profetul Mahomed a urcat la cer, conform tradiției islamice. Acest loc de cult a fost extins și renovat de-a lungul secolelor de diverse dinastii musulmane.
Moldova
Moldova este o regiune istorică din estul Europei, împărțită astăzi între Republica Moldova și România (regiunea Moldova). A fost un principat independent între secolele XIV-XVI, condus de domnitori celebri ca Ștefan cel Mare, înainte de a fi împărțită între Imperiul Otoman, Habsburgi și Imperiul Rus. Această regiune este cunoscută pentru mănăstirile sale vechi, tradițiile populare bogate și peisajul de podișuri și dealuri.
Chișinău
Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind atestată documentar pentru prima dată în 1436. Orașul a cunoscut o dezvoltare semnificativă în secolul al XIX-lea, sub administrația țaristă rusă, și a suferit distrugeri masive în cel de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, Chișinăul este centrul politic, economic și cultural al țării, renumit pentru parcurile sale întinse, arhitectura din epoca sovietică și viața urbană vibrantă.
Catedrala Nașterea Domnului
Catedrala Nașterea Domnului din București, cunoscută popular ca „Catedrala Mântuirii Neamului”, este cea mai mare catedrală ortodoxă din România și una dintre cele mai mari din lume. Construcția sa a început în 2010 pe locul fostului Stadion Național, iar lucrările majore au fost finalizate în 2024. Aceasta a fost ridicată ca un simbol al credinței naționale și ca o continuare a tradiției bisericești românești, fiind sfințită în onoarea Nașterii lui Isus Hristos.
