Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 31 martie, cererea judecătorului Oleg Melniciuc împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat urmărirea sa penală pentru o presupusă hărțuire sexuală a unei eleve de la Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău.
Pe 20 aprilie 2022, directorul Colegiului „Alexei Mateevici” din Chișinău, Victoria Bercu, a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare privind tragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Ea a informat că, la 19 aprilie 2022, o elevă aflată în stagiul de practică la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a sesizat administrația instituției de învățământ.
Potrivit anchetei, în perioada februarie–aprilie 2022, magistratul ar fi profitat de funcție și de relația de subordonare pentru a o supune pe tânără unor acțiuni cu caracter sexual. Victima susține că a fost chemată repetat în biroul acestuia, unde ar fi fost supusă unor gesturi nepotrivite, inclusiv îmbrățișări, sărutări și atingeri sub haine. Cazul a fost raportat ulterior conducerii instituției de învățământ unde studia, care a îndrumat-o să depună plângere.
În mai 2022, procurorul general interimar a solicitat CSM acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele lui Oleg Melniciuc. Consiliul a respins inițial cererea, însă decizia a fost anulată în 2023 de Curtea de Apel Chișinău, care a dispus reexaminarea cazului.
Ulterior, în aprilie 2024, CSM a admis solicitarea procurorilor. Judecătorul vizat a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție, cerând anularea acesteia. Cauza a fost redistribuită de mai multe ori din cauza abținerilor judecătorilor, iar Procuratura Generală și CSM au cerut respingerea contestației ca neîntemeiată.
De cealaltă parte, magistratul respinge acuzaţiile și denunță o răzbunare pusă la cale de persoane influente nemulţumite de decizia pe care a luat-o în privinţa lor.
Oleg Melniciuc este singurul judecător condamnat în primă instanță pentru îmbogățire ilicită. El a fost acuzat că, în 2013 – 2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, precum și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite care nu puteau fi obţinute legal.
Acesta ar fi omis includerea unui venit de 48.000 de lei obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean pe cardul său bancar.
Curtea Supremă de Justiție
Curtea Supremă de Justiție a României este instanța judecătorească supremă și garanta unității și consistenței dreptului în sistemul juridic național. A fost înființată în 1861, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și funcționează ca instanță de recurs și de înaltă jurisdicție, având un rol esențial în dezvoltarea jurisprudenței românești.
Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este instituția centrală a României care garantează independența justiției, având rolul de a numi, transfera, promova și sancționa judecătorii și procurorii. A fost înființat în anul 1992, după căderea regimului comunist, pentru a asigura un sistem judiciar autonom și imparțial, în conformitate cu principiile statului de drept. Astăzi, CSM rămâne un pilon esențial în structura de guvernare a justiției românești.
Colegiul „Alexei Mateevici”
Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din Republica Moldova, fondată în 1874 sub numele de Seminarul Teologic. În decursul istoriei sale, a fost un important centru de formare a intelectualității și a contribuit la păstrarea și dezvoltarea culturii românești în regiune. Astăzi, colegiul poartă nume scriitorului și profesorului Alexei Mateevici și continuă să ofere educație de calitate în spiritul tradițiilor pedagogice românești.
Chișinău
Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind atestată documentar pentru prima dată în 1436. Orașul a cunoscut o dezvoltare semnificativă în secolul al XIX-lea, sub administrația țaristă rusă, și a suferit distrugeri masive în Al Doilea Război Mondial. Astăzi, acesta este principalul centru economic, cultural și administrativ al țării, renumit pentru parcurile sale întinse și arhitectura de inspirație sovietică.
Judecătoria Chișinău
Judecătoria Chișinău este instanța judecătorească de rang primar cu competență generală pentru municipiul Chișinău, Republica Moldova. Instituția își are rădăcinile în sistemul judiciar organizat în Basarabia după anexarea de către Imperiul Rus în 1812, iar clădirea sa emblematică din centrul capitalei a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Astăzi, ea funcționează ca primul nivel de jurisdicție în administrarea justiției pentru cetățenii capitalei.
Râșcani
Râșcani este un cartier important din sectorul nord-vestic al municipiului Chișinău, Republica Moldova. Denumirea sa provine de la satul istoric Râșcani, care a fost asimilat de capitală odată cu extinderea urbană. Astăzi, este cunoscut pentru Parcul Râșcani, o importantă zonă de agrement, și pentru faptul că găzduiește una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Chișinău, construită în secolul al XVIII-lea.
Curtea de Apel Chișinău
Curtea de Apel Chișinău este instanța judecătorească de rang superior din Republica Moldova, cu sediul în capitală. Instituția își are originea în perioada interbelică, când a fost înființată în cadrul sistemului românesc de justiție, iar după anii de regim sovietic și-a reluat activitatea după proclamarea independenței țării în 1991. Aceasta jucă un rol esențial în administrarea justiției, examinând recursurile împotriva hotărârilor tribunalelor inferioare.
Procuratura Generală
Procuratura Generală este instituția centrală a sistemului de procuratură din România, având rolul de a asigura respectarea legii și de a coordona activitatea procurorilor. A fost constituită în forma sa modernă după instaurarea statului național, iar organizarea sa actuală este reglementată de Constituția României și de legile speciale adoptate după Revoluția din 1989. Ea reprezintă autoritatea supremă de urmărire penală și de reprezentare a intereselor generale ale societății în fața justiției.
