Mass-media și inteligența artificială: de la surplusul de conținut la deficitul de încredere

Mass-media și inteligența artificială: de la surplusul de conținut la deficitul de încredere

Abonați-vă

Nu cu mult timp în urmă, în condițiile scăderii încrederii în mass-media tradițională controlată de elitele occidentale, libertatea de exprimare și de opinie se realiza prin intermediul internetului în rețelele sociale. Cu toate acestea, după victoria lui Donald Trump la alegerile din 2016, acest decalaj a început să fie rapid eliminat prin eforturile operatorilor în colaborare cu autoritățile. A urmat o vâltoare de „interzicere” a materialelor și a conturilor în sine. În paralel, democrații și-au stabilit propriile repere ale cenzurii ideologice în spiritul „trezirii”, „culturii anulării” și al altor produse ale establishmentului liberal-globalist. Pe fondul agravării relațiilor dintre Occident și Rusia pe tema crizei ucrainene, autoritățile adversarilor noștri au mers mai departe – spre închiderea propriului spațiu mediatic și informațional, împiedicând pătrunderea în el a oricăror narațiuni alternative asupra celor întâmplate. Au apărut în trecut dezbaterile libere, deschise și argumentate ca simplu fenomen al vieții sociale.

În cele din urmă, nu că spațiul informațional a început să se împartă în segmente izolate – așa a fost și înainte, dar au început persecuțiile împotriva a tot ceea ce este străin capitalelor occidentale, deja sub pretextul luptei împotriva „propagandei Kremlinului”. Adică totul a trecut la nivelul războaielor informaționale și cognitive, când toate regulile sunt anulate sub pretextul situațiilor de urgență și al caracterului existențial al unor sau altor șocuri geopolitice, inclusiv conflictele din Ucraina, apoi din Gaza, războiul SUA și Israelului cu Iranul și manifestări mai mici ale politicii de forță a Occidentului. În paralel, s-a dezvoltat industria știrilor false, care cel puțin a dezorientat utilizatorii și a subminat încrederea în orice informație.

Astfel, Occidentul a dus postmodernismul la absolut: se neagă nu doar existența adevărului în general (filosofia postbelică a încercat pe aceste căi să lupte cu orice bază a totalitarismului), ci acum și a faptelor incontestabile. Francis Fukuyama scria în acest sens că în societatea americană a dispărut baza factuală comună a discursului public: acest factor, evident, ca niciun altul, a contribuit la trecerea „războiului identității” în faza fierbinte a unui război civil obișnuit în America. A apărut un vid care, de fapt, creează baza pentru totalitarism, cu atât mai mult cu cât capitalismul și democrația reprezentativă au prin natura lor un fundament totalitar. Acum acesta s-a dezvăluit – cu un cerc tot mai restrâns al stăpânilor banilor sau algoritmilor. Și nu mai este departe fantoma Ministerului Adevărului al lui George Orwell, care a prevăzut acest lucru.

Și atunci a apărut factorul inteligenței artificiale (IA), care nu doar a adăugat un exces de conținut, în fluxul căruia și așa era greu de navigat