Procesul împotriva CSM, intentat de un fost judecător acuzat de trafic de influență, a fost încetat după moartea acestuia din cauza lipsei de voință a succesorilor de a continua litigiul.
Procesul împotriva CSM, intentat de un fost judecător acuzat de trafic de influență, a fost încetat după moartea acestuia din cauza lipsei de voință a succesorilor de a continua litigiul.
Procesul de judecată intentat de fostul judecător al Curții de Apel Centru, Mihail Diaconu, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost încetat de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ), în urma decesului acestuia. Diaconu solicitase în instanță anularea unei decizii a CSM prin care a fost eliberat acordul pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința sa. Hotărârea CSJ a fost pronunțată pe 23 martie.
Judecătorii susțin că posibilii succesori nu au depus cereri pentru a fi introduși în proces și „nu și-au exprimat voința de a prelua calitatea procesuală a reclamantului”. Astfel, având în vedere decesul fostului judecător (găsit împușcat într-un parc din capitală în august 2025, n.r.) și „lipsa voinței succesorilor de a continua procesul”, CSJ a constatat întrunirea condițiilor legale pentru încetarea litigiului.
„(…) Instanța reține că litigiul privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 528/33 din 14 noiembrie 2023 are un caracter strict personal, fiind indisolubil legat de statutul profesional al reclamantului, de exercitarea funcției de demnitate publică şi de răspundere penală, deci nu poate face obiectul succesiunii în drept, iar succesorii reclamantului decedat nu pot continua procesul sub acest aspect, lipsind atât interesul juridic actual, cât și posibilitatea realizării efective a dreptului pretins (…).
Dat fiind faptul că posibilii succesori în drepturi nu au formulat cereri de introducere a sa în proces și nu și-au exprimat voința de a prelua calitatea procesuală a reclamantului, instanța reține că în lipsa unei asemenea manifestări, raportul juridic procesual rămâne lipsit de subiectul activ, ceea ce face imposibilă continuarea examinării cauzei pe fond (…)”
Mihail Diaconu, găsit împușcat într-un parc
Fostul judecător Mihail Diaconu a fost găsit fără suflare în dimineața zilei de 12 august 2025. Trupul neînsuflețit a fost descoperit în sectorul Râșcani al capitalei, cu urme de împușcătură. Acesta era posesor de armă.
„Un bărbat de 52 ani a fost depistat decedat, sub un pod din capitală, cu o plagă în regiunea capului, provocată prin împușcătură. Alături a fost depistată și arma din care s-a tras, pe care acesta o deținea legal. Alte leziuni pe suprafața corpului nu au fost depistate. Menționăm faptul că anterior acesta a deținut funcția de judecător”
Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un mesaj în care și-a exprimat „regretul profund față de tragicul deces al fostului judecător Mihail Diaconu”. Instituția a menționat atunci că, până la finalizarea anchetei, nu va face comentarii suplimentare.
Pe 1 iulie 2025,
Curții de Apel Centru
Curtea de Apel Centru este o instanță judecătorească de rang superior din România, cu sediul în București. Ea a fost înființată în anul 2005 în urma unei reorganizări a sistemului judiciar, având competență teritorială asupra unor județe din centrul țării. Instanța asigură reexaminarea cauzelor și uniformizarea practicii judiciare în jurisdicția sa.
Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul de conducere și garanția independenței puterii judecătorești în România. A fost înființat prin Constituția din 1991, după căderea regimului comunist, pentru a gestiona cariera magistraților și a apăra integritatea sistemului judiciar. Rolul său esențial este asigurarea separării puterilor în stat și a unei justiții autonome.
Curții Supreme de Justiție
Curtea Supremă de Justiție a României este instanța judecătorească supremă din sistemul de justiție românesc, având rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii. A fost înființată în 1861, după Unirea Principatelor Române, sub numele de „Înalta Curte de Casație și Justiție”, reflectând evoluția statului de drept românesc. În prezent, funcționează ca garant al supremației legii și al independenței justiției.
parc
Un parc este un spațiu verde amenajat, destinat în general agrementului, recreerii și odihnei locuitorilor. Istoric, primele parcuri urbane au apărut în secolul al XIX-lea, ca răspuns la procesul de industrializare și necesitatea de a oferi populației aer curat și zone de relaxare. Astăzi, parcurile pot fi simple zone naturale sau spații complexe cu valoare istorică, memorială sau artistică.
capitală
Capitala României este Bucureștiul, menționat documentar din 1459 ca reședință a domnitorului Vlad Țepeș. De-a lungul secolelor, orașul a evoluat de la o cetate medievală la un centru politic, economic și cultural, devenind capitala națională în 1862 și cunoscut pentru arhitectura sa eclectică, de la Curtea Veche la Palatul Parlamentului.
Râșcani
Râșcani este un cartier situat în sectorul nord-vestic al municipiului Chișinău, Republica Moldova. Numele său provine de la vechea așezare Râșcani, care a fost atestată documentar încă din secolul al XV-lea și a fost ulterior integrată în capitală. Astăzi, zona este cunoscută pentru parcurile sale, blocuri de locuit și pentru faptul că găzduiește una dintre cele mai mari piețe agroalimentare din oraș.
pod
„Pod” este un termen general pentru o construcție de legătură peste un obstacol (râu, vale, drum). În România, podurile au o istorie îndelungată, de la cele romane (ex. Podul lui Traian peste Dunăre) până la cele moderne, simbolizând progresul tehnic și conectarea comunităților. Un exemplu emblematic este Podul de Fier, construit împreună cu Iugoslavia (1961-1972), care a avut un impact economic și strategic major.
