VIDEO „Că așa”. Explicațiile unui bărbat care cerșea în sectorul Centru al capitalei, pretinzând că are grad de dizabilitate

VIDEO „Că așa”. Explicațiile unui bărbat care cerșea în sectorul Centru al capitalei, pretinzând că are grad de dizabilitate

În ultimele zile, Polițiștii Batalionului de patrulare și reacționare operativă (BPRO) vânează oameni care pretind că au grad de dizabilitate. Până la acest moment, Poliția a anunțat două cazuri depistate, în care bărbații se prezentau cu probleme locomotorii, deși sunt în stare să meargă.

Un bărbat de 42 de ani, care stătea în centrul capitalei pe scaun cu rotile, încercând să facă bani din jelea oamenilor, a fost documentat și sancționat de oamenii legii. Întrebat de polițisti de ce se pretinde om cu dezabilități, acesta nu a putut veni cu argumente. „Că așa”, a răspuns bărbatul

Un alt caz depistat de Poliție a avut loc în sectorul Botanica al orașului Chișinău. De această dată, oamenii legii au surprins o „vindecare miraculoasă”.

Un bărbat de 51 de ani, care simula deficiențe locomotorii pentru a obține bani de la trecători și-a recăpătat mobilitatea în momentul în care a fost documentat de polițiști. În video-ul publicat, poate fi observat diferența dintre cum bărbatul a intrat și ieșit din inspectoratul de Poliție.

Și în acest caz persoana a fost sancționată conform legislației în vigoare.

Azi, 3 aprilie, Poliția a declarat că tot mai multe cazuri ale cerșitului pe străzi sunt constatate, iar analizele efectuate de oamenii legii arată că majoritatea persoanelor expuse cerșitului în stradă nu prezintă probleme de sănătate (sau apropiații lor) așa cum invocă acestea. Poliția îndeamnă cetățenii să nu încurajeze cerșetoria și să sesizeze cazurile suspecte autorităților.

În 2019, s-a demonstrat printr-o anchetă că unii oameni își folosesc copiii, alții, cu probleme locomotorii, sunt asistați de persoane sănătoase care profită de pe urma lor.

O categorie „specială” însă o reprezintă cei care cerșesc atenția chișinăuienilor invocând boli grave. Unii se deplasează greoi, folosesc cârje sau merg cu picioarele strâmbe. Alții stau în scaune cu rotile sau își afișează ostentativ „protezele”, ca să impresioneze.

Pentru a fi și mai convingători, cerșetorii invocă numele lui Dumnezeu și utilizează obiecte de cult. În spatele acestor pretinse probleme de sănătate găsim însă o meserie bine pusă la punct, practicată la limita legii.

Chișinău

Chișinău este capitala Republicii Moldova, un important centru economic și cultural situat pe malul râului Bâc. A fost menționată documentar pentru prima dată în 1436 și și-a câștigat statutul de centru administrativ al Basarabiei în secolul al XIX-lea, când a cunoscut o dezvoltare urbană substanțială sub stăpânirea rusă. Orașul poartă și azi amprenta unei istorii complexe, marcate de perioade de prosperitate, dar și de distrugeri majore în cel de-al Doilea Război Mondial.

sectorul Botanica

Sectorul Botanica este unul dintre cele mai vechi sectoare ale Chișinăului, numit după Grădina Botanică din zonă, fondată în 1950. El înglobează numeroase instituții academice și culturale, iar istoria sa este strâns legată de dezvoltarea urbană și științifică a capitalei Republicii Moldova.

scaun cu rotile

„Scăunul cu rotile” nu este un loc sau un sit cultural, ci un obiect de uz medical și de asistență personală. Istoricul său este legat de evoluția dispozitivelor de mobilitate pentru persoanele cu dizabilități, cu primele încercări documentate încă din China antică și o dezvoltare semnificativă în secolul XX. Astăzi, reprezintă un simbol al independenței și al incluziunii sociale.

cârje

„În București, Cârjea este o zonă istorică din centrul vechi, cunoscută pentru numeroasele sale hanuri și pivnițe medievale. Numele provine probabil de la crăci (cârje) folosite de negustorii bolnavi care se opreau aici odinioară, iar astăzi zona este renumită pentru atmosfera autentică și gastronomia tradițională românească.”

proteze

„Protezele” nu reprezintă un loc sau un sit cultural, ci sunt dispozitive medicale (de exemplu, dinți artificiali sau membre artificiale) folosite pentru a înlocui părți ale corpului uman. Istoria lor este strâns legată de evoluția medicinei și a tehnologiei, cu mențiuni încă din Antichitate (de exemplu, proteze dentare rudimentare din Egiptul antic) și progrese semnificative în timpul războaielor moderne.