Ombudsmanul Copilului avertizează că participarea elevilor la activități de salubrizare poate fi realizată doar dacă este voluntară, „fără constrângeri directe sau indirecte”.

Ombudsmanul Copilului avertizează că participarea elevilor la activități de salubrizare poate fi realizată doar dacă este voluntară, „fără constrângeri directe sau indirecte”.

Participarea elevilor la activități de salubrizare poate fi realizată doar în măsura în care este voluntară, fără constrângeri directe sau indirecte, adaptată vârstei și capacităților copiilor, avertizează Avocatul Poporului pentru drepturile copilului. Reacția vine în contextul în care primarul capitalei a anunțat că vineri, 27 martie, elevii din Chișinău vor fi implicați în „activități de menținere a curățeniei și amenajare a spațiului” din curțile instituțiilor de învățământ.

Astfel, Ombudsmanul Copilului îndeamnă autoritățile publice și instituțiile de învățământ să asigure „respectarea strictă a legislației naționale și a standardelor internaționale privind drepturile copilului, inclusiv dreptul la opinie, fără a admite practici care ar putea fi calificate drept muncă forțată sau exploatare prin muncă a copiilor”.

„(…) Convenția ONU cu privire la drepturile copilului stabilește, la art. 32, că statele părți recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatării economice și exercitării unei munci ce comportă riscuri, susceptibilă să îi compromită educația ori să îi dăuneze sănătății sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. Acest drept este prevăzut și de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului.

Protecția copilului împotriva oricărei forme de exploatare constituie o obligație fundamentală a statului. Munca forțată este interzisă, potrivit art. 44 din Constituție și art. 7 din Codul muncii. Atragerea minorului la munci care prezintă pericol pentru viața și sănătatea acestuia se sancționează contravențional (art. 58 Cod contravențional), iar munca forțată se pedepsește penal (art. 168 Cod penal).

În același timp, art. 29 al Convenției ONU cu privire la drepturile copilului prevede, printre scopurile educației, dezvoltarea respectului pentru drepturile omului și dezvoltarea respectului față de mediul natural. Misiunea educației, reglementată de art. 5 din Codul educației, cuprinde, printre altele, dezvoltarea spiritului civic și promovarea cetățeniei active. Retragerea elevilor de la lecții, organizarea activităților extrașcolare și complementare, sunt reglementate în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ primar și secundar, ciclul I și II, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 253 din 12.02.2026.

În acest context, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului atrage atenția asupra următoarelor aspecte esențiale:

  • Participarea elevilor la activități de salubrizare poate fi realizată doar în măsura în care este voluntară, fără constrângeri directe sau indirecte, adaptată vârstei și capacităților copiilor;</li

    Chișinău

    Chișinău este capitala Republicii Moldova, fiind atestată documentar pentru prima dată în 1436. Orașul a cunoscut o dezvoltare semnificativă în secolul al XIX-lea, sub administrația țaristă rusă, și a suferit distrugeri masive în al Doilea Război Mondial, fiind reconstruit ulterior în stil sovietic. Astăzi, Chișinăul este centrul politic, economic și cultural al țării, găzduind numeroase instituții, monumente istorice și spații verzi.